Alexandros Exarchou, șeful grupului grec AKTOR și al companiei Atlantic-See LNG Trade, încearcă să aducă în România gaze naturale lichefiate din Statele Unite. Omul de afaceri are deja contracte importante în infrastructura românească și este menționat în scandalul care a dus la demisia ambasadoarei americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle.
Exarchou susține că negocierile pentru furnizarea de LNG către România nu au fost abandonate, chiar dacă Romgaz a respins oferta inițială. În paralel, AKTOR pregătește participarea la licitații pentru proiecte rutiere și feroviare cu o valoare cumulată estimată la 3,7 miliarde de euro.
Cine este Alexandros Exarchou
Alexandros Exarchou este președintele și directorul general al AKTOR Group, unul dintre cele mai mari grupuri de construcții din Grecia. El conduce și Atlantic-See LNG Trade, compania creată pentru dezvoltarea comerțului cu gaze naturale lichefiate americane.
Deși activează în construcții, Exarchou nu este inginer. A absolvit Dreptul la Universitatea Aristotel din Salonic, apoi a obținut în Marea Britanie o diplomă în drept englez și un masterat în drept la Universitatea din Manchester.
A explicat că alegerea domeniului a fost influențată de familia sa: tatăl era inginer și avea o firmă de proiectare, iar bunicul era avocat. Exarchou și-a început cariera în Anglia, specializându-se în dreptul construcțiilor.
Potrivit biografiei sale profesionale, are peste 30 de ani de experiență în construcții și lucrări publice. A ocupat funcții de conducere în companii de proiectare, consultanță și administrare a contractelor, cu proiecte desfășurate în Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Activitatea sa include și domeniul financiar. Exarchou este partener al Thrivest Holding, compania care deține participația majoritară în Credia Bank.
AKTOR își extinde activitatea în România
România reprezintă una dintre piețele importante pentru grupul grec. AKTOR a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de 233 de milioane de euro în țara noastră, echivalentul a aproape 20% din activitatea sa de construcții.
Compania intenționează să participe la licitații pentru noi autostrăzi și căi ferate, iar valoarea proiectelor vizate ajunge la aproximativ 3,7 miliarde de euro. Planurile includ și extinderea în energia regenerabilă, investiții imobiliare și proiecte realizate prin parteneriate public-private.
La nivel internațional, AKTOR are un plan de investiții de două miliarde de euro, iar România se află printre piețele prioritare. Exarchou a descris țara ca pe un partener strategic, datorită poziției dintre Europa Centrală, Balcani și Marea Neagră, dar și perspectivelor legate de viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
El urmărește ca România să aibă o pondere mai mare în portofoliul grupului până în 2030.
Proiecte feroviare cu ritmuri diferite
AKTOR este implicată în proiectul feroviar Brașov–Sighișoara, pe tronsonul Apața–Cața, unde lucrează împreună cu Alstom și Arcada. Asocierea construiește două tuneluri feroviare gemene, fiecare cu o lungime de aproximativ 6,9 kilometri.
Grupul grec a participat și la lucrările de pe Autostrada A0 Sud. În același timp, unele proiecte deja contractate au fost afectate de întârzieri semnificative.
Modernizarea tronsonului feroviar Gurasada–Ilteu, lung de 22,34 kilometri, ajunsese în august 2026 la un stadiu fizic de 82,6%, potrivit datelor CFR citate în materialul inițial. Progresul înregistrat într-un an fusese de doar trei-patru puncte procentuale.
Contractul a fost semnat în noiembrie 2017, cu un termen inițial de execuție de trei ani, iar valoarea actualizată depășește două miliarde de lei fără TVA. La sfârșitul lunii mai 2026, organizații specializate în infrastructură criticau mobilizarea constructorului și avertizau că problemele de la tunelurile din zona Sălciva ar putea împinge finalizarea după anul 2030.
Planul pentru gazele americane
Atlantic-See LNG Trade este controlată în proporție de 60% de AKTOR, în timp ce restul de 40% aparține companiei elene de stat DEPA. Societatea are un acord de achiziție pe 20 de ani cu producătorul american Venture Global, pentru perioada 2030–2050.
Gazele ar urma să fie extrase și lichefiate în Statele Unite, transportate pe mare până în Grecia și regazificate la terminale specializate. De acolo, compania vrea să le distribuie către state din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.
Un element important al planului este Coridorul Vertical, ruta care permite transportul gazelor din Grecia prin Bulgaria și România către Republica Moldova și Ucraina. Exarchou a afirmat că Atlantic-See LNG Trade are deja acorduri cu Albania și Bosnia și Herțegovina și poartă discuții cu Bulgaria și Ucraina.
În cazul Albaniei, omul de afaceri a spus că înțelegerea este obligatorie pentru ambele părți. România nu are însă, în acest moment, un contract ferm de cumpărare rezultat din negocierile prezentate. Exarchou susține că există interes pentru colaborare, iar discuțiile ar putea fi reluate după clarificarea situației guvernamentale.
De ce a respins Romgaz oferta
Atlantic-See LNG Trade a prezentat Romgaz o ofertă pentru un contract pe termen lung în decembrie 2025. Analiza economică realizată de compania românească de stat a indicat însă riscuri financiare importante.
În funcție de evoluția pieței, pierderile Romgaz ar fi putut ajunge între 50 și 310 milioane de euro pe an. Calculul avea la bază un preț estimat de 33–42 de euro pentru un megawatt-oră și o perioadă contractuală de 20 de ani.
Romgaz a considerat că prețurile europene din anii următori ar putea transforma achiziția într-o afacere dezavantajoasă. Posibilitatea obținerii unui profit depindea de scenarii de piață favorabile, iar dezvoltarea proiectului Neptun Deep ar urma să crească producția internă de gaze a României.
Oferta nu a fost acceptată, însă Romgaz a lăsat deschisă posibilitatea unor negocieri pe baza unor condiții revizuite. În paralel, Atlantic-See LNG Trade semnase un memorandum neangajant cu Nova Power & Gas și Transgaz, document care a expirat fără să fie prelungit.
Legăturile cu Kimberly Guilfoyle
Planurile pentru gazele americane au ajuns în centrul unei controverse după apariția unor investigații privind rolul ambasadoarei Kimberly Guilfoyle în promovarea acestor contracte în Bulgaria. Potrivit informațiilor publicate, ea ar fi indicat inclusiv compania prin care urmau să fie realizate achizițiile.
În aceste legături apare și Christos Marafatsos, un lobbyist greco-american apropiat de cercurile politice republicane și de ambasadoare. Marafatsos a început să lucreze pentru AKTOR în Statele Unite în noiembrie 2025 și ar fi primit 160.000 de dolari până în iunie 2026 pentru activități de dezvoltare a relațiilor cu instituțiile administrației americane.
În nouă luni, lobbyistul declarase venituri de peste 440.000 de dolari de la mai mulți clienți. Conform relatărilor apărute, el o însoțea pe Guilfoyle la întâlniri diplomatice, fără ca participanții să știe întotdeauna că reprezenta și interese private.
Guilfoyle, Exarchou și Marafatsos s-au întâlnit în martie cu premierul Albaniei, Edi Rama, pentru discuții despre cooperarea energetică. AKTOR estima că profitul înainte de impozitare din contractele LNG deja semnate și din cele aflate în negociere ar putea ajunge la 1,8 miliarde de euro în două decenii. Suma reprezintă o proiecție a companiei, nu un profit realizat.
Explicațiile lui Exarchou
Exarchou respinge ideea că proiectele cu gaz american ar fi fost construite pe baza unei relații privilegiate și netransparente cu ambasadoarea SUA. El a declarat că discuțiile cu administrația americană începuseră înainte ca Guilfoyle să ajungă în Grecia.
„Am cunoscut-o în prima zi când a ajuns în Grecia. Nu o mai întâlnisem până atunci”, a afirmat omul de afaceri.
Exarchou a recunoscut că ambasadoarea a susținut ulterior proiectul și a contribuit la promovarea contractelor pentru gazele americane. El a confirmat și că Guilfoyle a călătorit la Davos cu avionul său privat, dar a susținut că toate obligațiile legale care îi reveneau au fost respectate.
„Toate procedurile legale au fost urmate și respectate cu strictețe”, a declarat Exarchou, precizând că nu cunoaște direct formalitățile îndeplinite de ambasadoare pentru declararea deplasării către Departamentul de Stat.
Despre Marafatsos, șeful AKTOR a spus că grupul colaborează cu trei lobbyiști în Statele Unite, pe baza unor contracte legale și declarate. El a subliniat că vânzarea gazelor este realizată prin Atlantic-See LNG Trade, nu direct de compania de construcții.
Exarchou consideră că investigațiile au avut și o componentă politică, fiind publicate înaintea alegerilor din Statele Unite. El a sugerat că rivalii comerciali ai Venture Global, precum și actori precum Turcia, ar avea motive să împiedice transformarea Greciei într-un punct major de intrare a gazelor naturale în Europa.