Statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, pot interzice funcțiile din aplicațiile de navigație care avertizează șoferii despre radare fixe, radare mobile și patrule de poliție. Decizia aparține Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a oferit guvernelor naționale pârghiile juridice necesare pentru a impune astfel de restricții.
Instanța supremă de la Luxemburg nu instituie o interdicție generală și obligatorie la nivelul întregului bloc comunitar, ci lasă la latitudinea fiecărui stat dreptul de a decide. Fostul șef al Poliției Rutiere din Bulgaria, Alexey Kesyakov, a precizat că decizia oferă autorităților naționale doar oportunitatea legală de a acționa, nu o obligație. „O discuție publică și de specialitate pe această temă este în curs de desfășurare”, a declarat el.
Kesyakov a adăugat că măsurile de control rutier nu îngrădesc pe nimeni, cu excepția celor care încalcă regulile. „În fiecare zi, accidente rutiere grave au loc tocmai din cauza nerespectării regulilor. Dacă participanții la trafic le respectă, nu există motive să vă faceți griji cu privire la camerele de filmat și controlul poliției”, a subliniat fostul oficial bulgar.
Din punct de vedere tehnic, aplicarea unor astfel de restricții nu presupune blocarea totală a platformelor Waze sau Google Maps. Companiile pot dezactiva selectiv funcțiile de alertă în funcție de locația geografică a utilizatorului, astfel că avertizările ar dispărea automat la trecerea frontierei într-o țară care a impus interdicția.
Opiniile specialiștilor rămân împărțite. Susținătorii eliminării alertelor argumentează că șoferii respectă limitele de viteză doar în zonele semnalate de alți utilizatori, accelerând imediat după. Experții în tehnologie contraargumentează că orice moment în care un conducător auto reduce viteza la primirea unei notificări reprezintă un câștig real pentru siguranța rutieră, scopul final fiind prevenirea accidentelor, nu sancționarea.
Decizia concretă rămâne, deocamdată, în mâinile fiecărui guvern național. Introducerea unor restricții va depinde de dezbaterile publice și de voința politică din parlamentele statelor membre, inclusiv din România.